Cea mai frumoasă familie românească

In imagine: Constantin Brâncoveanu și familia, fresca mănăstirea Hurezi

,,Iar acest domn în toate au avut noroc, bogat, frumos la chip, la stat, vorba lui frumoasă, cu minte mare, rude multe, fii, feate din destul; gineri, nurori așijderea, cinste mare și în boieria lui, și în domnia lui. Si acest domn ar fi putut să zică cuvintele lui Solomon, că orice i-au pohtit inima lui nu i-au lipsit. Acestea și ca acestea văzând înaintea ochilor lui, numai să veseliea.” (Cronicarul Anonim)


Familia Brâncovenească este, în toate privințele posibile, cea mai frumoasă familie românească.

În vechime, băieții participau la cele ale tatălui, adică la treburile publice, meșteșugul  cărților, armelor, iar fetele participau la cele ale mamei, deprinzând, chiar dacă erau de familie mare, cele ale gospodăririi casei, meșteșugul țesutului și altele. În unele fresce în care apare familia Brâncoveanu, băieții sunt reprezentați alături de tată, iar fetele alături de mamă. Nu era vorba de o separare, ci de responsabilitățile complementare și diferite pe care tatăl și mama le aveau față de copii.

Și am văzut cum urmau copiii Brâncovenilor în evlavie, fapte bune, dragoste și grijă de săraci părinților lor. Modelul la care se raportau (și, totodată, sfinții protectori) era o altă familie, de această dată imperială: Sfinții Împărați Constantin și Elena. Nu pentru niscai ambiții imperiale, ci din evlavie și pentru ajutor pe calea mântuirii.

Ștefan, în cuvântul său panegiric la „Marele Constantin”, ne arată lămurit rațiunile duhovnicești ale acestei cinstiri aparte pe care Brâncovenii o aveau pentru Sfinții Împărați: „nu este, dar, lucrul cel mai greu pentru bogat sfințenia”?  Și nu doar bogăția, ci și stăpânirea politică: „cel care împărățește (…), care legiuește pentru alții, ușor cade în fărădelege. (…) Greu este ca Împăratul să nu devină Tiran”. 

Bogăția și puterea, iată două puternice ispite care fac sfințenia foarte greu de dobândit pentru cei care au parte de ele.

Vedem aici o conștientizare acută a propriei condiții duhovnicești din partea Brâncovenilor (să nu uităm că aceste cuvinte erau rostite public, în fața tatălui și domnitorului, de  față  cu  ceilalți membri ai familiei și ai celor din Curtea Domnească). Sfinții Împărați erau cei care, bogați și puternici, arătau că sfințenia este accesibilă și pentru cei de-o condiție cu ei. Ștefan încheia cuvântul său astfel:

„Fericitul și întocmai cu Apostolii vede și se bucură de roada pildei ce ne-a lăsat-o. O, și cu câtă veselie se bucură, văzând pe Domnitorul nostru cel preavestit cum el, cu toată avuția sa, cu toată slava sa, cu toată domnia sa, nu trece cu vederea isprăvile credinței!”


Sfintii Martiri Brancoveni carte editura Cuvantul OrtodoxAcest articol este un extras din capitolul „Cea mai frumoasă familie românească” ce face parte din cartea “Sfinții Martiri Brâncoveni. Icoana vechii lumi românești”, apărută în anul 2014, la editura Cuvântul Ortodox, cu ocazia comemorării a 300 de ani de la martiriul sfânților Brâncoveni.
Cartea este tipărită în condiții grafice deosebite, conținând miniaturi brâncovenești, icoane și portrete contemporane. Poate fi procurată din rețeaua de distribuție Supergraph (Librăria Sophia, pangarele mănăstirilor s.a.) și online de la Librăriile Sophia și Libris.
Pentru mai multe detalii despre carte, click aici.

Lasă un comentariu